Get Adobe Flash player

Cărți de autor

     

Articole recente în blog

trafic ranking

Statistici web

Cine (ne) minte mai mult?

Bugetul TascForceDa, am devenit eurosceptic de multă vreme. Însă văzând aroganța tot mai mare a europarlamentarilor și a instituțiilor Uniunii Europene și bătaia de joc față de România, există riscul de a deveni hipereurosceptic. Dialogul dintre acești indivizi și noi, cetățeni (cică) ai Uniunii Europene lipsește cu desăvârșire. Își amintesc de noi doar la alegerile europarlamentare. După care se blindează în turnul lor de fildej și-și iau salariile nesimțite și pensiile la care un român mediu nici măcar nu poate visa.

„Îngerul milostiv...”

„Îngerul milostiv...”Motto: „Dați războiului o șansă. Să vedem întâi ce au făcut lunile de bombardamente înainte de a opta pentru săptămâni de invazie, unde, dacă câștigăm, ajungem să ocupăm  Balcanii pentru ani de zile. Să facem din Kosovo Vietnamul domnului Milošević, nu al nostru.”

Thomas L. Friedman 

 

Citește/descarcă

17 martie 2004 – Progromul asupra sârbilor din Kosovo

17 martie 2004 – Progromul asupra sârbilor din KosovoSub supravegherea și sprijinul KFOR (a se citi N.A.T.O.), pe 17 martie 2004 a fost reluat genocidul asupra sârbilor din Kosovo. 
„A rezultat dărâmarea și incendierea a 35 de biserici și mănăstiri ortodoxe sârbe, a 935 de obiective, din care 738 de case, 10 obiective publice, școli, oficii poștale și unități medicale. Au fost alungați 4.012 sârbi din șase orașe și nouă sate. Au fost ucise 28 de persoane, iar alte 994 rănite. Printre aceștia, 143 de sârbi și zeci de militari ai forțelor internaționale. Au fost rase de pe fața pământului două sate. Slatina și Svinjare”, a declarat președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, la 17 martie 2019.
https://www.youtube.com/watch?v=FzafSe9OVe8

„Casa galbenă” și mafia internațională de organe umane

„Casa galbenă” și mafia internațională de organe umaneBritanicul Geoffrey Nice, fost procuror-adjunct în cadrul Tribunalului  Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (T.P.I.I.) la procesul lui Slobodan Milošević la Haga, bănuit că ar fi ascuns dovezi cu privire la traficul de organe umane provenite de la etnici sârbi, a devenit avocat al albanezilor kosovari acuzați de crime de către Tribunalul  Special pentru crimele Armatei de Eliberare din Kosovo (U.Ç.K.). Iar procurorul american Jack Smith a fost numit  procuror specializat în cadrul aceluiași tribunal. În contextul în care cel puțin Marea Britanie și-a dovedit constant și pe deplin rasismul antisârbesc cel puțin în ultimele două secole, actuala poziție a lui Nice nu mai trebuie să surprindă pe nimeni. Cum la fel nu trebuie să surprindă nici suspiciunea că ar fi ascuns dovezi privind traficul de organe. Iar dacă un american a ajuns procuror specializat în cadrul aceluiași tribunal, în contextul în care S.U.A. are în Kosovo cea de-a doua bază militară din lume ca mărime – Bondsteel, e deosebit de limpede că rezultatele cercetărilor vor fi pe măsură. Totodată, înființarea unui asemenea tribunal, după trecerea a 20 de ani de la agresiunea a N.A.T.O. asupra Iugoslaviei și ca atare act neautorizat de O.N.U., dovedește pe deplin că sponsorii de atunci ai agresiunii nu au niciun interes ca opinia publică mondială să afle adevărul. 

Descarcă/citește fișierul atașat >>>

Perfidia Vaticanului*

 

Ante Pavelic si calugarii franciscani
În cartea[1]sa „Budi katolik ili umri” (Fii catolic sau mori), cercetătorul Gojo Rista Dakin numește 977 de preoți catolici din Statul Independent Croația care au colaborat cu ustașii, i-au ajutat ori chiar au făcut parte din diverse formațiuni de luptă croate în acțiunile de prigonire și ucidere a sârbilor. Din aceștia, 27 au fost profesori, iar 108 doctori în știință.

Comunismul cu față iugoslavă*

Comunismul cu față iugoslavăLa Congresul Cominternului (Internaționala Comunistă) din 1935, de la Moscova, în cadrul căruia s-a declarat sprijin oficial pentru Frontul Popular Antifascist, partidelor comuniste li s-a cerut să creeze în țările lor fronturi populare care să cuprindă toate forțele politice care se opuneau fascismului. În Iugoslavia, Partidul Comunist Iugoslav, înființat în 1919 sub denumirea de Partidul Socialist Muncitoresc din Iugoslavia (Comunist), ca partid de opoziție, fusese scos în afara legii imediat după alegerile din 1920. Drept pentru care trebuia mai întâi spartă Iugoslavia, astfel că P.C.I. i s-a trasat ca sarcină să se alieze cu toate grupările și formațiunile ce aveau același țel, în cauză fiind mișcarea ustașilor din Croația, condusă de Ante Pavelić, organizația macedoneană a lui Vanče Mihajlov (V.M.R.O.[1]), comitetul kosovar, diverse grupări revizioniste maghiare, bulgare etc. Înțelegerea pentru colaborare s-a încheiat cu ustașii în 1937, în penitenciarul din Sremska Mitrovica, unde-și ispășeau pedeapsa pentru activități antistatale și conducători ai P.C.I. și ai ustașilor. Documentul[2] a fost semnat de P.C.I. prin Moša Pijade[3], iar din partea ustașilor, de Stipe Javor. Înțelegerea nu a fost niciodată încălcată, cele două părți sprijinindu-se reciproc.
 

Civilizația europeană...

 

Civilația europeană...În Uniunea Europeană nu e indicat să ai conștiință. Noii inchizitori, comandați de tovarășii comisari unionali de la Bruxelles, vor avea grijă să-ți amintească. Iar dacă e vorba de o conștiință ce-i protejează cumva pe sârbi, te poți alege cu amendă ori chiar cu închisoare. Sârbii nu sunt în U.E., deci nu există. Chiar dacă au curajul să existe, NATO va avea grijă să nu mai existe. Croația de astăzi, membră a U.E., născută pe cadavrele a peste un milion de sârbi, cu zeci de mii de grafitti-uri de gen „Ubi Srbina” (Ucide-l pe sârb), nu permite defecțiuni sentimentale. Asta a simțit-o pe pielea sa un tânăr croat care, pe 9 decembrie 2018, și-a permis să adauge la un asemenea grafitti o singură literă. Astfel, „Ubi Srbina” a devenit „Ljubi Srbina”. Adică „Iubește-l pe sârb”. O singură literă („lj” nu este „l”) face practic diferența între viață și moarte. Între a ucide și a iubi. Croatul din Zadar a fost acuzat de distrugere (?!).

Scoaterea ochilor, la rang de artă*


Cap de copil, cu ochii scosiJurnalul italian „Il Tempo” scria[1] în toamna lui 1943: „În Gospić, o mama a prins curaj și s-a dus la ustași pentru a-i întreba dacă știu ceva despre fiul ei, care a dispărut cu trei zile în urmă. Această femeie a făcut greșeala de a o duce cu ea și pe fiica ei de 12 ani. Ustașii i-au cerut fata. La protestele mamei, călăii, vrând parcă să o îmbuneze, i-au dat un pachețel. Femeia a crezut că este un mic dar, deschide pachețelul și leșină. Înăuntru se aflau ochii fiului ei. Acest lucru s-a întâmplat la Gospić, iar victima se numea Dukić și avusese 16 ani.”

Gustav Stöckelle,înalt funcționar al Serviciul[2] de Muncă (Reichsarbeitsdienst), avea să scrie[3] în cartea sa Vom Ende zum Anfang: Erlebnisse und Erkenntnisse einesNationalsozialisten” (Graz, Wien. Ulrich Moser 1949), în pag. 133, bazându-se pe raportul din 14 iunie 1941 al căpitanului Heffner von Horstenau, următoarele[4]: „Un anume dr. Blažeković, care a fost conducătorul tinerilor ustași croați, a povestit la o recepție organizată de reprezentantul Germaniei, că el personal le-a scos ochii din orbite prizonierilor sârbi cu degetul gros, subliniind cu zâmbetul pe buze că un asemenea lucru nu e greu de făcut. Când una dintre doamnele prezente, îngrozită de cele povestite, a făcut observația că ceea ce povestește el nu este adevărat, el a râs în hohote și a invitat-o săi facă cinstea de a-l vizita, pentru a-i arăta dovezile: el a... înșirat toți ochii pe o nojiță în formă de colier pe care, firește, îl poate purta doar la uniformă, nicidecum la smoking.”

Urare în stil croato-neofascist

Urare în stil croato-neofascistÎn chiar ziua Crăciunului pe rit vechi, 7 ianuarie 2019, portalul croat index.hr anunță cum că Ivan Đakić, de 22 de ani, fiul unui puternic politician al partidului de guvernământ din Croația, HDZ, le ura sârbilor Crăciun fericit, dar într-un mod care nici nu mai miră într-un stat membru a U.E. unde neofascismul și-a arătat colții până și la meciul dintre Poli Timișoara și Dinamo Zagreb jucat la Timișoara. Beizadeaua a pus pe contul său de Facebook o fotografie cu un ustaș croat ținând în mână capul tăiat al unui sârb. Vezi https://www.index.hr/vijesti/clanak/sin-hdzovog-zastupnika-objavio-sliku-ustase-s-odrubljenom-glavom-srbina/2054689.aspx

În urare: Svim prijateljima” srbicima sretan bozic” (Tuturor „prietenilor” sârbotei crăciun fericit).

De voie, de nevoie, poliția l-a pus la răcoare, dar numai de ochii lumii. Micuțul neofascist a fost eliberat astăzi, 10 ianuarie. Că deh, cum să stea la răcoare fiul unui deputat și milionar?

Rasismul antisârbesc în România, pe cai mari

Observa un „tova’ăș”, în comentariile la articolul „Sârbii au aprins stejarul în curtea bisericii, în Ajunul Crăciunului pe rit vechi”, scris de Adrian Panduru pe 6 ianuarie 2019 și publicat pe portalul Tion.ro (http://www.tion.ro/sarbii-au-aprins-stejarul-in-curtea-bisericii-in-ajun...): „sa isi serbeze sarbii craciunul si revelionul lor la ei in tara. ce e banatul? protectorat sarbesc? m-am saturat de barbarii astia. toti care dau foc la copaci si se ocupa cu ritualuri pagane, sa fie arestati. Isus Cristos este mantuitorul. Doar El are puterea sa ne ierte de pacate.” Desigur, aceasta după ce scrisese: „ce bine ca sunt croat si nu am legatura cu biserica ortodoxa. asta pare a fi un ritual pagan. din cate stiu eu, craciunul este sarbatoarea in care s-a nascut Isus, nu sa se dea foc la copaci.”

 Rasismul antisârbesc în România, pe cai mari

Atrocități ale armatei austro-ungare sub lupa dr. R. A. Reiss

Loznica, 1914. Țărani masacrați de trupele austro-ungare.

 

Crima este o faptă extremă. Însă totodată și cel mai eficient mijloc pentru a scăpa de un oponent deranjant. Potrivit dicționarului explicativ al limbii române: crima este o infracțiune foarte gravă săvârșită contra legilor penale sau morale, pedepsită de legi. Faptă rea condamnată de orânduielile sociale. Acțiune a membrilor unor forțe armate în timp de război, care violează normele dreptului internațional. Atrocitate practicată organizat, care violează legile fundamentale ale umanității. Infracțiune deosebit de gravă împotriva legilor și uzanțelor războiului, precum și împotriva păcii internaționale și umanității. La crimă apelează frecvent și serviciile secrete actuale.

Un criminal de război mai puțin

Zice-se că nu e creștinește să te bucuri de moartea unui individ. Ba, de data aceasta eu mă bucur, fiindcă, de exista vreun Dumnezeu, nu s-ar fi derulat asemenea crime. Mă bucur, fiindcă lumea a mai scăpat de un criminal de război. Individul se numea John McCain, unul dintre artizanii bombardării Serbiei de către hoarda de criminali numită NATO. 

Iată ce zicea acest american bolnav mintal la vremea agresiunii NATO asupra unei țări suverane, care nu a atacat vreo altă țară membră NATO: 

„S.U.A. riscă să piardă războiul cu armata sârbă și cu tehnica învechită a acesteia. Riscăm atâta vreme cât nu trecem la un bombardament aerian masiv, strategic și susținut. Nicio țintă a infrastructurii nu ar trebui să constituie o excepție – fabrici, rețele de apă, școli, spitale, magazine, indiferent ce. Da, tuturora ne pare rău de victimele civile la fel ca de pierderile noastre, însă acestea sunt inevitabile.”

Da, aceasta este vestita „democrație” americană. Din nefericire pentru umanitate, împotriva răului te mai poți lupta. Dar împotriva prostiei, nu.

„Eroul” din Vietnam a participat la arta gazării din aer a vietnamezilor, doar fiindcă erau vietnamezi. Nimic nou, americanii au o istorie bogată în genocid. Pe ceea ce a mai rămas din indigeni îi țin în, culmea democrației, rezervații. Deci, după cum decurg lucrurile, mai puțin și Adolf Hitler va fi declarat erou. Bravo, „democrație” occidentală! 

Aștept să văd cum va rezolva mama-natură cu ceilalți criminali de război: Bill Clinton, Madeleine Albricht etc. etc.

 

NATO, ucigaș de jurnaliști

Cu 19 ani în urmă, pe 23 aprilie 1999, la ora 2,06, banda de criminali de război NATO a bombardat clădirea Televiziunii Sârbe din Belgrad. Au fost uciși 16 jurnaliști și tehnicieni ai RTS. Bravo, NATO, aceasta este democrația pe care vreți s-o impuneți!

Democrația imperială și Vaca care râde...

După Marea Lovitură de Stat din Decembrie 1989, din România, am aflat că-n extraordinar de democraticul și liberul Occident, de bine ce le este, râd până și vacile. Desigur, găselnița promoțională pentru o anume brânză topită sună bine în limba originală (La vache qui rit). Pentru a evita cacofonia, ai noștri au tradus „Văcuța veselă“. Dar ce-are-a face vaca care râde cu democrația imperială? Păi, are. Era prea puțin să spun că de gazele din creierele noilor criminali de război, Donald Trump, Theresa May și Emmanuel Macron, râd până și curcile.

Occidentul și... gazele sale

 

Când se plictiseau de hârjoneala cu surorile, mătușile, ibovnicele, damele de curte, cameristele și slujnicele din imediata vecinătate, monarhii mai puneau de-un genocid. Că, deh, din când în când poporului trebuie să-i mai iei ceva sânge, pentru sănătate. Apoi, sumețindu-se la verii, frații, unchii etc. etc. care cârmuiau țări mai apropiate ori mai îndepărtate, mai puneau de ceva războaie. De 30, de 100 de ani. La mica înțelegere.

Promovează acest site

Share this

Traduceri

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 24 imagini
  • 235 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 1 vizitator online.

    Visitors

    • Total Visitors: 1597925
    • Unique Visitors: 36807
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter